Primavara Mea!

Versuri:
Uite-o, vine-ncet pe vale, calcă parcă-atinge stele
Râde, cred că i se pare că e prinsă-n joc de iele
Nu e fată nici femeie, deși plete lungi i-atârnă
Ca un snop de curcubee peste umerii de zână.

Primăvară, primăvară!
Râs al mugurilor noi
Stai un pic la noi în țară,
Măcar pân-o să răsară
Cel trifoi cu patru foi
Poate l-om găsi vreodată
Să ne stea norocu-n poartă
Primăvară, primăvară

Tace, răsucind pe-un deget, fraged fir de iarbă mare
Ochii verzi, trupul suleget, mersul dulce legănare
Mâna mică duce-n soare, rupe-o rază și-o înfige
Lâng-un bobocel de floare care tremură și plânge.

Primăvară, primăvară!
Râs al mugurilor noi
Hai un pic la noi în țară,
Măcar pân-o să răsară
Cel trifoi cu patru foi
Poate l-om găsi vreodată
Să ne stea norocu-n poartă
Primăvară, primăvară

Traditii si obiceiuri in SAPTAMINA LUMINATA!

 
Saptamana care urmeaza imediat Duminicii Pastelui poarta numele de Saptamana Luminata. Conform traditiei crestine in aceasta saptamana Raiul se deschide pentru toti cei aflati in Iad.
O serie de restrictii sunt impuse de catre biserica in ceea ce priveste oficierea de cununii religioase, iar obiceiurile populare impart Saptamana Luminata dupa cum urmeaza:

Lunea din Saptamana Luminata poarta numele de Lunea Alba. Fiind prima zi dupa Duminica Pastelui, este considerata ziua in care se deschid portile Raiului si ale iertarii, astfel ca orice persoana care moare in acesta zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Traditia spune ca trebuie sa stropesti casa cu agheazma si sa dai de baut la rude.

Martea din Saptamana Luminata poarta numele de Martea Alba si este impusa drept zi nelucratoare. Nu se spala, nu se calca, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana in aceasta zi pasca ramasa de la Paste si vin rosu.

Miercurea din Saptamana Luminata poarta numele de Sfanta Mercurie. Barbatii se duc sa munceasca la camp, insa femeile nu au voie sa munceasca, deoarece, potrivit traditiei, a munci de "nunta soarecilor" echivaleaza cu a aduce rozatoarele in casa si a te lipsi restul anului de bucate pe masa.

Joia din Saptamana Luminata poarta numele de Joia Verde, o zi in care se cinstesc holdele, gradinile si granele. Cine munceste in aceasta zi aduce asupra casei nenorocul, seceta si daunatorii in livezi. "Joia Rea", cum mai este denumita aceasta zi, cere un ritual al mortilor. 44 de galeti cu apa sunt carate de o persoana, 2 lumanari se aprind la toate cele 4 capete iar apa astfel "sfintita" se varsa apoi in fantana din curte.

Vinerea din Saptamana Luminata poarta numele de Vinerea Scumpa sau Fantanita. Biserica sfinteste din nou fantanile, dupa slujba de seara. Este sarbatoarea Izvorului Tamaduirii.
Vinerea Scumpa este in contrast direct cu Vinerea Neagra, sau Vinerea Mare, de dinaintea Pastelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fantana care avea apa doar in Vinerea Scumpa, caci acea apa era datatoare de viata. 

Sursa:traditiipopulare.ro

Despre Dumnezeu!

Fericitul Augustin se gandea intr-o vreme ca ar fi bine sa scrie o carte pentru crestini pe care sa o intituleze "Despre Dumnezeu”. Si pe cand era preocupat de aceasta, obisnuia sa se plimbe pe malul marii, pentru a i se limpezi gandurile. Mergand el asa, la un moment dat, a ajuns la un loc in care gasi un copil care se juca. Copilul facuse o groapa in nisip si cu un vas cara apa din mare si o turna in groapa. Si iar se ducea si umplea vasul, iar il varsa… si tot asa.
- Ce faci tu copile aici? a intrebat Fericitul.
- Ei iaca, vreau ca toata marea aceasta sa o torn aici in groapa!
Nimic nu a mai intrebat Fericitul Augustin, doar isi vazu de drumul lui, dandu-si seama ca ce dorea el, adica sa scrie o carte cu titlul "Despre Dumnezeu”, era totuna cu ce facea copilul acela care cara apa, voind sa mute marea intr-o mica groapa.

Povestire inclusa in cartea NESTEMATE DUHOVNICESTI vol. I, Editura Cristimpuri, 2010

Pe pamant avem de toate

Cita dreptate are Mircea Vintila"Pe pamint avem de toate"